Ganduri

Nu ai unde să fugi de tine

- te iei cu tine peste tot, nu ai unde fugii. Și nici o cantitate de: videoclipuri văzute, podcasturi ascultate, emisiuni, cărți, meditații (cu toate ca toate acestea au folosul lor, iar ultimele două sunt extrem de importante), dar nici sutele de workshop-uri vizitate nu te vor ajuta daca doar asta faci). 

Cu toate acestea nu vei avea unde fugii de tine. Și toată salvia din lume și tot palo santo ars, toate cristalele și amuletele, sau...alcoolul, filmele, serialele, cumpărăturile, nici ele nu vor fi de ajuns.

Caci singura cale este ca pe langa toate acestea, să te intâlnești cu tine cat mai des posibil, și în cea mai mare sinceritate, să te accepți în modul cel mai autentic și radical cu tot ceea ce ești acum și ceea ce ai fost vreodată. Fa asta măcar pentru un moment în fiecare zi și tot este bine! 

Pentru ca este eliberator să spui: da ăsta sunt acum, atât pot face acum, poate nu sunt exact cum și unde mi-aș dorii, dar oricum sunt mai bine decât am fost, nu? (chiar după poate ție îți pare că nu ești)

It is what it is…și nu spus cu resemnare: o atâta putut.., eu nu pot mai mult…,Dumnezeu nu mă ajută. 

Ci cu asumare, eliberare totală de presiune.

Hai, fă asta pentru tine acum, măcar pentru o secundă.  

Tot ce am este acum

Caci tot ce-a fost nu mai există decât în amintirea mea, într-un spațiu energetic, probabil la un loc cu toate celelalte întâmplări ale lumii. Ce va fi, nu e încă aici. E tot acolo undeva într-un spațiu energetic al potențialului infinit.

Și atunci tot ce am e acum…

Și Acum a trecut e un alt Acum, acum ..

Asta înseamnă trăirea în prezent! Cred eu… Tot ce am până la urmă sunt eu și al meu Acum.

Poate imi doresc că acest acum să arate altfel, și va veni și acel moment.

Dar te-ai gândit ca unde ești acum ai visat candva să ajungi?

Dar nu-l putem pierde pe Acum din acest moment, asa cum am mai făcut de atâtea ori, fiind cu gândul la trecut și viitor..

Cate ‘acum’-uri să mai pierdem cu gândul la ‘atunci’…?

Semnale și sincronicitati

Nu, nu e nebunie, nu e new age.

Carl Jung vorbea si el despre ele. Semnalele din univers și sincronicitatile sunt impulsuri din subconștient ce își găsesc corespondent în planul material, fizic, palpabil. 

Ce înseamnă ele? Pentru fiecare e diferit, fiecare trebuie sa isi gaseasca răspunsul lui. 

Ele sunt inversul focusarii pe ceva anume. Spre exemplu: daca doresc să-mi cumpăr o mașină roșie și încep să văd numai mașini roșii peste tot. 

Sincronicitatile sunt invers, pentru că în exemplul dat impulsul este conștient, pornește de la ceva conștient, de la o dorință și de atunci incolo încep să văd în jurul meu lucru la care eu mă focusez, vad ceea ce mă interesează și știu de ce văd asta, recunosc asta.

 In cazul semnelor și sincronicitatilor nu înțeleg semnificația, cel puțin la început. Si nu vine de la o dorință conștientă, cel puțin. Ci e parcă aceste semne și sincronicitati vin peste tine cu tăvălugul ca să te facă să le observi, chiar dacă inițial le alungi, gândindu-te că sunt doar în mintea ta.

Si dacă am înțeles că există un acel ceva misterios ce mai ține încă toată această experiență a Pământului vie, stim că dincolo de ceea ce percepem cu simțurile noastre se afla mult mai mult.

Si ca dincolo de vălul subtil există concomitent cu lumea si experienta noastra, o lume din care fac parte si sincronicitațile. Ele sunt acele coincidente ce au sens pentru persoana în cauză.

Pentru ca nu orice coincidență este o sincronicitate, adică nu orice coincidenta are un mesaj pentru tine. Dar dacă un lucru se repetă și trezește măcar o întrebare în interiorul tău, atunci ea este o sincronicitate, un semn, o informatie, ceva ce trebuie să vezi, să înțelegi sau poate este vorba despre un eveniment catalizator. Acesta ajuta ca o anumită întâmplare să se producă mai repede, da drumul unor evenimente, deschide niște uși, niște drumuri.

(spre exemplu: vad inimi peste tot - nici nu am știut că sunt atâtea obiecte, frunze, nori în jurul meu în formă de inimă - unele le vad acum în locuri care au rămas neschimbate de 10 ani cel puțin și până acum nu le-am remarcat niciodată.)

 Ce pot însemna semnele ce tu le vezi sau sincronicitatile de care poate ai parte?

 -Ceva ce trebuie să faci tu? 

-Ceva ce se va întâmpla? 

-Ceva ce va face altcineva?

 Din nou despre ranile emotionale 

 Traumele sunt de multe feluri si toate au legatura cu emotiile si sunt incorporate la nivelul corpului nostru fizic, cu toții avem traume fie că știm sau nu, recunoaștem sau nu, înțelegem sau nu.

Altfel am putea numi in loc de trauma - catalizator. Catalizator pentru următoarele evenimente din viața noastră, pentru lecțiile de învățat, pentru experiențele de trăit. Ele sunt evenimente dureroase la momentul respectiv, dar nu am fi cine suntem fără ele fie că suntem conștienți sau nu. Dar ce ne tine legati de ele sunt de fapt: frica ca ele se vor repeta, si in mod paradoxal dorinta de a le repeta pentru a aduce un nou deznodamant....paradoxul fiintei umane.

Ele fac parte din trecutul nostru, din întâmplările vieții, sau sunt noi, acum în derulare.

Oamenii merg in terapie când  - nu mai pot trăi cu anumite stări, dar cel mai des, cand simt că pierd ceva sau pe cineva important: o relație, soț, carieră.

 Si pleacă cel mai des din terapie când încep primele semne că se simt mai bine. 

In terapie există mai mereu momente de cotitura: unele pozitive: când omul se deschide din ce în ce mai mult, se deschide cu adevărat, dar și altele când devine ostil sau chiar pleacă. 

Acele momente cand devine ostil se intampla când de fapt se bate la poarta celor mai adânci dureri pentru că ele să fie vindecate, privite, trăite într-un mediu sigur, din alta perspectiva si cu alte resurse decat cele pe care le avea la momentul initial.

Procesul  de vindecare se face pentru ca ceea ce am trait candva sa nu am mai aiba acum avea influență asupra noastră.

In primul în trebuie să existe încredere și ea vine dacă persoana se simte acceptată în totalitate și nu judecată. 

Procesul

Pentru inceput trebuie sa existe o  înțelegerea la nivel rațional, ea este foarte importantă. Atunci se fac legături, conexiuni, exista revelații, momente de Aha. 

 Acceptarea a ceea ce s-a întâmplat, a cine ești și ce ai fost înainte și după întâmplare. 

Cel mai important este intrarea în contact cu emoțiile într-un spațiu sigur, și dincolo de asta găsirea celui mai mare sprijin în tine în propria persoană, în a fii pro tu, intrarea în contact cu corpul ca singur instrument ce îl avem pentru a trăi aici această experiență. 

Si știi că lucrurile se schimbă când ești pro tu, când te accepți în orice condiție, când te înțelegi, înțelegi de ce ai făcut, gândi, spus anumite lucruri.( în orice condiții nu înseamnă că nu faci nimic pentru a schimba ce ți se pare deficitar.) Ceea ce am descris mai sus înseamnă intelegere profunda/iertare de fapt. Si mergand mai departe, asta înseamnă să te iubești pe tine, de fapt.