Anxietate/frica - nu doar din carti, nu doar din studii

 În cele ce urmează doresc să abordez un subiect extrem de important pentru mine și de serios in acelasi timp. Acesta este poate cel mai important articol (sau videoclip, caci voi face si un videoclip pe aceasta tema) pe care l-am făcut până acum.

Eu am mai vorbit și cu alte ocazii despre anxietate și atacurile de panică – FRICA adica, am chiar inca un articol pe site despre acest subiect. Revin la acest subiect deoarece mi se pare absolut necesar. Si in urmatoarea perioada doresc sa ma axez mai mult pe acest subiect atat de neplacut dar cunoscut mie.

O să încep prin a vă reaminti faptul că anxietatea este o frică generalizată, legata de ganduri de catastrofizare, o stare permanentă de alerta, neliniște, agitație. Dar este mai mult de atât. Cred că în primul rând este important să menționăm că cine are această stare se va recunoaște in aceste cuvinte, iar cine nu are si nu a avut-o, este fericit să fie în această situație și atunci probabil ca nu va înțelege complet despre ce vorbesc aici, decât poate la nivel teoretic. Si ma bucur din suflet ca exista persoane care nu au trait asta decat poate ocazional!!

Astfel ca am vrut să revin cu un astfel de articol menit pentru persoanele care trăiesc asta și care au trăit cu asta multi ani, poate o viata intreaga. Printre aceste persoane mă aflu și eu. Deci vorbesc si in calitate de om care stie ce inseamna asta in mod direct, nu din carti, nu din studii, nu din scoala si nu din povestile altora. 

Acum vreau să intru mai în profunzime pentru aceia dintre noi care identifică  la ei aceasta stare. Iar pentru ceilalți, stiu ca unele manifestări ale persoanelor care suferă de anxietate pot părea exagerate, pot părea doar persoane care se panichează foarte ușor din orice sau chiar fara motiv… Ei bine, nu este așa deoarece anxietatea, această stare, are legătură cu anumite gânduri care sunt conectate direct la o altă experiență avută de persoana care s-a regăsit in situația descrisă de mine. Deci da, din afara se poate vedea ca si cum nu ar avea motive, caci motivele sunt interne si subiective. Si doar persoana in cauza stie ce simte cu adevarat.

Și pentru a înțelege mai bine o sa dau exemplul meu personal. Este pentru prima dată cand vorbesc despre asta in afara unui cerc restrans de oameni. Dar cred ca este extrem de important ca cei care sufera de asta cu adevarat sa aiba conexiune si suport de la cei care stiu ce inseamna aceasta stare si viata cu ea… La vârsta de două săptămâni am trăit pentru patru luni experiența de a fi într-un orfelinat, casă de copii cum se numea pe vremuri, adica în anul 1984 când m-am născut eu.

În mod evident eu nu îmi amintesc exact ceea ce s-a întâmplat atunci și cum m-am simțit, dar pot să spun că acel abandon resimțit, teama de moarte iminenta de atunci, combinata cu teama prezenta de a nu mai trăii înca o dată ceea ce am trăit atunci…fac ca acum, în prezent, sa am inca senzatia că dacă voi fi abandonată sau dacă voi rămâne singură, voi trece din nou prin iadul prin care am trecut. Acele stari traite atunci s-au incorporat in mine la nivel visceral, instinctiv, nu a existat atunci nici un mecanism de rationalizare si conceptualizare a ceea ce se intampla. Tot ce probabil simteam atunci a fost ca voi muri ramanand acolo fara o conexiune umana. Si cu toate astea iata-ma aici, in ciuda experiente nu am murit - si vom vorbi mai incolo caci asta este cred eu chintesenta vindecarii. Nu faptul ca trebuie sa ma feresc cu orice pret de ceva similar acelui calvar, ci tocmai faptul ca in ciuda calvarului sunt inca aici inseamna ca subconstientul trebuie antrenat in aceasta directie. Esti un supravietuitor si ai trait sa si spui povestea ta altora...

Si iata ca în momentul în care se întrevede o posibilă despărțire/abandon, o posibilă întâmplare resimțită ca un abandon, chiar si un gand in acea directie este de ajuns sa se activeze automat și fără echivoc acea stare de anxietate care poate ajunge repede la un atac de panică. Cei care au trecut prin aceste stari sau le au in mod frecvent în legătură cu anumite subiecte – pentru fiecare cu alta nuanta si conotatie, dar cred eu ca majoritatea sunt legate de ideea de abandon sau de a fi singur intr-o situatie in care te simti lipsit de control..., există întotdeauna un anumit subiect, un anumit tip de gânduri care o activează. (Exista anxietate legata de sanatate, de saracie, de ce gandesc ceilalti.)

Mai multe despre simptome. Este o stare de neliniște, de agitație, lipsă de energie pentru orice altceva, te simți ca într-un tunel fara iesire, ca pe marginea unei prăpastii, există o frică exagerată, pulsul crescut, o incetosare a minții. Te simți ca și când vei fi înghițit de pământ, ca și când te vei sufoca, ți se pune o gheara în gât și în piept, o stare mai intensa poate decât în fața unui unui pericol iminent real caci în acel moment al unui pericol simți să acționezi, să faci ceva, in schimb aceasta este o stare de blocare, o stare în care absolut toată energia pe care o ai este concentrată doar pentru ca tu să supraviețuiești în continuare, de aceea ești sleit total de puteri, dar nu poți nici mânca, nici dormi, deci nu ai de unde să-ți aduni energie.

Cele mai neplacute si mai frecvente simptome:

Palpitatii ale inimii

Nod in gat

Inclestarea muschilor, tensiune musculara

Ameteala

Amorteala mainilor si picioarelor

Intetosarea mintii, imposibilitatea de a lua decizii, gandi limpede, agitatie extrema

Tremurat

Oboseala, extenuare, imposibilitatea de a lua decizii, de a actiona

Senzatia de inghet, blocare mentala si fizica

Stare de soc

Imposibilitatea de a te hrani si a dormi corespunzator

Astfel ca mecanismul in esenta sa este simplu: subconstientul incearca sa te apere cu orice pret de repetarea experientei traite si de suferinta care a acompaniat-o. Intrebarea care vine in minte este: voi suferi din nou, va fi viitorul meu la fel ca trecutul meu?, voi simti iar asta? - chiar daca asta nici nu stii exact sa o descrii in cuvinte...Acesta fiind scopul sau, subconstientul cauta apoi informatii in mediu inconjurator care sa ii mentina starea de vigilenta exagerata. Dorinta este de a te simti in controlul total al situatiei, de aceea incepi sa te gandesti obsesiv la tot felul de scenarii, tot felul de posibile cai prin care totul poate merge prost ca sa gasesti deja solutii la orice scenariu posibil...si cum acest lucru este imposibil, nu ai cum scapa de acest cerc vicios, gasesti solutie la o posibila situatie si apare alta, si alta, si alta...

Modul automat de supraviețuire al copilului/eventual bebelusului care ai fost își intră în drepturi și dacă ceva chiar și ușor asemănător cu ceea ce ai trăit înainte se întâmplă, sau ai doar gânduri legate de aceasta, se activează automat, se elimină în corp hormoni de supraviețuire - adrenalină și cortizol pentru lupta. Aceasta este o stare extrem de solicitantă și de obositoare pe care corpul nu o poate menține fără costuri.

De fapt totul este legat de gandurile care iti trec prin minte, uneori automat, si de interpretarea data lor. Si pentru cei care cunoastem aceste senzatii stim ca este un ciclu care poate si pornit si invers. Adica un gand va determina o stare, un simptom simtit, dar si invers o stare, o senzatie fizica cum ar fi doar usoare palpitatii ale inimii etc, vor da drumul la avalansa de ganduri si ele vor spori senzatiile. 

Cei care au trăit asta înțeleg perfect ceea ce spun acum, iar cei care nu au trăit mă bucur din suflet pentru ei; poate pot citi acest articol pentru a-i ajuta pe alții prin a le fi suport emotional în aceste situații când acest calvar se activează (pentru că este într-adevăr resimtit un calvar.) Eu una o bucata buna din viata mea, pana prin facultate credeam ca asta e ceva firesc ce toti oamenii au...

Ce este de făcut:

- în primul rând când nu ești într-o astfel de stare analizează foarte bine ce-ai gândit imediat înainte de a începe acea stare să se producă. (Daca crezi ca te pot ajuta sa descoperi ce anume declanseaza la tine aceasta stare nu ezita sa ma cauti.)

-Cand te simti deja anxios eventual scrie pe o foaie de hârtie tot ce simți... știu că în acele momente nu prea ai chef de așa ceva, dar daca te poti forța un pic să faci asta te va ajuta.

-Pune-ți o muzică relaxantă, aprinde un betisor de Palo Santo sau tămâie, ce-ți place ție, ascultă un acatist dacă ești o persoană religioasă

-Fă exerciții de respirație (exercițiul legat de timus pe care îl am și eu postat pe canalul de YouTube functioneaza foarte bine pentru calmarea sistemlui nervos),https://youtu.be/IxGtg2-yVnk?feature=shared (ascultati tot videoclipul cu diferite tehnici, iar de la minutul 19:40 prezint exercitiul de linistire legat de timus) respira in acest fel: inspira pana numeri la 4, expira pana numeri la 6, sau cum vrei tu, dar intotdeauna expiratia sa fie mai lunga ca inspiratia.
-Apelează la o persoană care-ți este aproape si care ai incredere ca te poate linistii in acele momente, care iti poate fi sprijin
-ascultă o meditație – chiar daca stiu ca uneori in acea stare nu ai rabdare sa asculti meditatii, fa orice exerciții de relaxare sau de hipnoză legate de anxietate, consumă produse naturiste - există ceaiuri și tot felul de plante bune pentru aceste stari. Ia ceai de levantica sa ai mereu in casa. Levănțica este foarte bună pentru stres, mai sunt si alte ceaiuri antistres din diferite plante. Ginsengul este bun pentru reglarea sistemului nervos.

-exercitiile de relaxare musculara sunt extrem de bune: incepe de jos sa zicem cu piciorul stang si incoarda-l cat poti de tare apoi relaxeaza-l, continua cu cel drept, cu pelvisul, stomacul, pieptul, mana stanga, mana dreapta, gatul, maxilarul, fata, ochii

-humming - respira adanc si apoi spune litera m sau silaba om cat de mult poti, te va calma. repeta de cate ori e nevoie pentru 2-3 minute macar

-Un alt exercitiu de data aceasta cu tapotarea punctelor de acupunctura il gasesti aici: https://youtu.be/XKN1RvpGsbs?feature=shared

https://youtu.be/qKN-T1I8-B8?feature=shared

https://youtu.be/i4N8bQrZaHk?feature=shared

-Fă ceva repetitiv, spre exemplu spune o rugăciune scurtă sau repeta in gand sau cu voce tare: Sunt bine, sunt in siguranta. Acel lucru repetat de multe ori, acele cuvinte, te vor scoate din starea respectivă.

-Identifică gândul care a declanșat anxietatea și gândește opusul lui, repetă opusul acelui gând. Voi muri – Voi supravietui, Sunt singur – Nu sunt singur, Nimeni nu e singur cu adevarat niciodata, Nu voi putea – Pot sa fac asta, Ma voi imbolnavi - Sunt sanatos,
Alunga gandul care te face sa te simti asa, pur si simplu nu mai este acceptabil pentru tine, alege alt gand asupra caruia sa te focusezi si sa ii dai valoare.

-O altă modalitate este aceea de a te împinge să faci lucruri, în loc să te gândești la lucrurile care ar putea să meargă rău pur și simplu ridică-te si începe să faci lucruri. Trebuie să rezolvi din anumite lucruri pe care le ai pe o listă, caci orice lucru mic rezolvat te va ajuta să te simți mai bine, te va ajuta să-ți dai seama că poti să faci lucruri singur, și dacă ai făcut lucruri singur în acea stare sigur poți face orice. Cu cat vei rezolva mai multe cu atat anxietatea se va diminua, vei dobandi din nou controlul asupra propriei tale vieti si puteri interioare, lasand la o parte acest mod automat de a reactiona la necunoscut, la situatii in care te simti neputincios.

-Sau doar iesi din casa sa te plimbi, cu toate ca e bine sa iesi avand un obiectiv: acum merg sa imi iau o paine, sunt ok, rezolv asta. Pe drum este posibil sa fii distras de alti stimuli: te intalnesti cu cineva, vezi ceva care iti place etc.

-Simti ca esti din ce in ce mai mult in controlul situatiei prin fortele proprii si prin distantarea de ccea ce nu poti controla, mintea iti va deveni mai clara si te vei putea baza tot mai mult pe tine pentru ca vei stii ca vei putea face tot ce vrei

-Nu este indicat să consumi băuturi alcoolice sau cafea.

-Sa devii autentic. Sa fii adultul in adevaratul sens al cuvantului - sa nu mai lasi ceea ce ai trait candva in copilarie sa iti conduca viata. Sa ne gandim ca acea parte a vietii conduce tot spectacolul daca acum in prezent suntem impietriti de frica sa nu mai simtim ce am simtit candva. Si asta nu e corect fata de noi!

In cazul meu emotiile bebelusului de cateva luni nu va controla show-ul vietii mele. Ii multumesc ca a fost acolo, ca a trait si supravietuit, inteleg prin ce a trecut si ca nu a avut o figura de autoritate si de incredere atunci care sa ii spuna ca totul e ok, totul va fi ok.

-Obtinerea controlului prin Renuntare la control-adica exact ce pare imposibil acum

-Sa te lasi purtat de viata si de intuitie, de curiozitate si de inima. Sa lasi sa vezi unde te duce viata. Cred ca nu poate exista o stare de anxietate daca nu exista concomitent si o situatie care sa iti provoace entuziasm pe langa anxietate, pe langa frica. Frica e data de necunoscut si de neputinta de a controla totul de a prevedea tot ce poate sa se intampla rau, entuziasmul e dat de aceleasi lucruri dar cu o nuanta diferita. Partea plina si partea goala a paharului, ce se vede si ce nu se vede. 

-Ia in considerare ca exista atat de multe lucruri pe care nu le stim, nu stim ce ne-a pregatit viata si incercam sa prevedem tot ce ar putea fi rau fara sa ne gandim la ce ar putea merge bine, surprize, oportunitati, conexiuni, rezolvari line de situatii

Țin să menționez din nou că această stare nu este una comuna ca si cele în care simți ocazional frică, neliniște, tristețe, vinovăție, rușine din cauza unor situatii concrete, trecatoare de viata. Fara sa minimalizez in nici un fel importanta acelor stari doresc sa fac doar o distinctie. Chiar daca uneori acele emoții cresc la intensitate foarte mare, totuși nu sunt parca atât de debilitante ca și această stare de anxietate care poate să crească până când ajungi la un atac de panică în care totul se încețoșată, se îngustează, si parcă nu există nici o soluție, parcă te afunzi in nisipuri mișcătoare și nu ai de ce să te prinzi. Ea este o stare reală, care se simte ca o stare absolut reală, cu toate că un pericol iminent nu există in acel moment. Poate fi înțeleasă cu adevărat și pe deplin doar de cineva care a trecut prin asta. Si sunt alaturi acum si mereu cu gandul si cu inima de toti cei care traiesc asta. Si doresc sa fiu de folos prin sedinte de consiliere, prin metoda EFT si nu numai, si prin tot ce am invatat si tot ce am trait de-a lungul timpului, tuturor celor de considera ca le pot fi de ajutor in descoperirea cauzelor si in a-i tine de mana in acele momente pentru a descoperi impreuna noi si noi resurse.

E foarte important să lucrezi cu tine, dar trebuie sa stii ca uneori oricât de mult ai lucra cu tine acest aspect ar putea să revină daca sunt apasate butoanele trecute. Si atunci vei avea nevoie de un sprijin. Si trebuie sa stii ca acesta nu este un motiv să te învinovățești. Se poate întâmpla și celor care lucrează de 25 de ani cu ei și sunt în domeniu, chiar și ajută pe alții și totuși acest lucru poate reveni. Mi s-a intamplat si mie sa ma acuz, sa imi spun vorbe urate de genul: Dar ce terapeut esti tu, esti pe cale sa ai un atac de panica chiar acum si tu trebuie sa intri in sedinta in 10 minute cu cineva care are nevoie de ajutorul tau, ce o sa-i spui?, spune-i ca nenorocirea asta nu trece...

Dimpotrivă, acesta este un moment în care trebuie să ai extraordinar de multă compasiune față de tine si de sistemul tău interior care doar încearcă să te salveze, încearcă să te tina in viata, acesta este scopului sau principal, si ar face orice pentru a nu trece din nou prin ceva ce aproape te-a omorât la un moment dat. 

Și cum gândirea este încețoșată în acele momente ai putea chiar să iei decizii greșite, să faci afirmații pe care nu le crezi, să faci orice doar pentru a nu mai simtii frica aceea colosala.

(Creierul nostru este computerul perfect ce inregistreaza programe si face asocieri conforme cu ce am trait pana atunci. Rolul lui principal este de a ne mentine in viata. Amigdala este aproape perfect dezvoltata la nastere. Cortexul abia pe la varsta adolescentei va fi dezvoltat. Astfel ca orice se intampla pana la 3 ani, mai ales in primul an sau primele luni de viata, se va inregistra automat la nivelul corpului. De aceea aceasta stare este atat de viscerala, atat de greu de depasit si se activeaza automat.)

-Orice obstacol iti arata cine esti, ce doresti si iti creste increderea in tine si in puterile tale si astfel sentimentul de anxietate si de tensiune, de care nu mai este nevoie se va estompa incet incet, sau poate dintr-o data. Te vei simti linistit si plin de incredere in tine si in fortele tale. Si asta va fi de ajuns pentru a-ti crea realitatea personala. Iar pentru inceput este nevoie de a te invata cu o rutina, cu ce anume functioneaza pentru tine si a pune asta in practica.

-Esti tot mai constient de faptul ca: Esti in siguranta, esti capabil sa infrunti orice, esti in controlul situatiei prin ceea ce poti tu sa faci, esti curajos, te simti bine despre tine, nu te mai gandesti la viitor, traiesti fiecare zi, esti sigur si vezi lucrurile in alta lumina, si pentru ca ai mai trait si aceste sentimente pozitive in viata ta, lasa aceste sentimente sa creasca si sa infloreasca tot mai mult - POT si VOI FACE ASTA. Asta aduce cu sine control si relaxare, libertate, putere in gand, emotie si simtire! 

- Nu faptul ca trebuie sa ma feresc cu orice pret de ceva similar acelui calvar, ci tocmai faptul ca in ciuda calvarului sunt inca aici inseamna ca subconstientul trebuie antrenat in aceasta directie. Esti un supravietuitor, un luptator si ai trait si sa spui povestea ta altora...

-Hai ca suntem bine!

(Sper ca acest articol sa va fie de folos! Astept sa imi scrii sa imi spui daca te-a ajutat. Inchei cu un citat al lui C. Jung - Invata toate teoriile si stapaneste toate tehnicile dar cand atingi un suflet uman ai grija sa ramai si tu doar un suflet la randul tau. Conecteaza-te de la suflet la suflet si asta imi doresc sa simti si tu din partea mea.)

(Iar daca doresti sa lucrezi cu mine, sa explorezi mai mult te astept cu drag sa ma contactezi)